Licitația organizată în acest scop în martie, cu argumentul că angajările suplimentare de personal din ultima perioadă nu făceau față valului de noi clienți finali, precum și complicațiilor aduse de schimbările dese de legislație, a fost anulată, potrivit datelor SEAP.
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, totodată cu cele mai mici costuri de producție și având până nu demult cea mai avantajoasă ofertă de furnizare pentru gospodăriile populației de pe piață, a ajuns la finalul anului trecut la o pondere cantitativă de peste 25% din total a vânzărilor de energie cu amănuntul pe bază de contracte de furnizare către clienți finali (casnici și noncasnici, cumulat), față de numai circa 6% în 2021 și 2020.
Hidroelectrica a început să emită facturi la începutul lunii, după o întârziere de peste jumătate de an, primele find emise pentru intervalul 23 iunie - 31 iulie 2022.
Clienții casnici care până la 30 iunie 2021 nu optează pentru o ofertă la electricitate disponibilă pentru piața concurențială, de la 1 iulie vor avea un preț diferit de cel actual pentru energia electrică consumată, respectiv un preț de serviciu universal, stabilit de fiecare furnizor de ultimă instanță.
ANRE acuză E.ON Gaz Furnizare că, în urmă cu 2 ani, în toamna lui 2018, a "conspirat" cu compania-soră E.ON Energie pentru a "simula" o tranzacție liberă neprestabilită de cumpărare angro de gaze de la aceasta la o licitație derulată pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) la care putea participa orice jucător interesat din piață, în cantitate de 405.000 MWh și la prețul de 108 lei/MWh (în total 43,7 milioane lei), tranzacție ale cărei detalii fuseseră de fapt prestabilite prin e-mail de managerii celor două companii.
Hidroelectrica va distribui 1 miliard lei către acționari, reprezentând surplus realizat din rezerve din reevaluare, decizia fiind aprobată astăzi în Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor.
Statul român, care controlează, prin ministerul de resort, compania Hidroelectrica cu 80% din acțiuni, a respins, în Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor, solicitarea Fondului Proprietatea, acționar minoritar, de plată a unor dividende suplimentare în cuantum de 1,25 miliarde lei. Fondul a cerut dividende suplimentare și de la Nuclearelectrica, în sumă de 512 milioane lei, iar o decizie este așteptată pentru finele săptămânii, anticiparea fiind însă pentru același rezultat.
Guvernul se gândește, la rândul său, la dividende suplimentare de la companii de stat, după modelul Fondului Proprietatea (FP), o decizie în acest sens fiind încă în discuție, afirmă pentru Profit.ro surse guvernamentale, după o întrevedere, miercuri, a premierului Ludovic Orban cu reprezentanții Fondului. Profit.ro a anunțat recent că FP, acționar minoritar, solicită ca Nuclearelectrica să distribuie dividende suplimentare de peste jumătate de miliard de lei și cere și convocarea AGA la Hidroelectrica, pentru distribuirea de dividende suplimentare de 1,25 miliarde lei, solicitări criticate.
Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă controlat de statul român prin Ministerul Economiei, a transmis, în replică la solicitarea acționarului minoritar Fondul Proprietatea, ca SNN să distribuie dividende suplimentare de peste jumătate de miliard de lei, că o astfel de distribuire ar afecta grav capacitatea companiei de a implementa proiectul retehnologizării reactorului 1 al centralei.
Guvernul PNL condus de Ludovic Orban va trebui să decidă luna viitoare dacă va ceda tentației de a vota "pentru" încasarea la buget a unor dividende suplimentare de peste 1,4 miliarde lei din rezervele financiare ale celor mai eficiente companii energetice de stat, Hidroelectrica și Nuclearelectrica, în condiții de foame bugetară intensă, sau de a rămâne fidel programului său de guvernare și declarațiilor politice de dinainte de alegeri, care criticau politica fostului Executiv PSD, de a goli conturile de investiții ale acestor companii.
Potrivit Nuclearelectrica, studiul tehnic de evaluare a stării reactorului 1 al centralei de la Cernavodă trebuie finalizat până cel târziu în a doua jumătate a anului 2020. Asta pentru ca, pe baza sa, să poată fi întocmit studiul de fezabilitate a retehnologizării, cu termen de finalizare până la sfârșitul anului 2021, iar activitățile de pregătire a retehnologizării să poată începe în 2022.
Decizia a aparținut parlamentarilor din Comisia pentru Energie de la Senat, prin amendamente introduse în raportul pe fond la un proiect de modificare a Legii energiei și gazelor naturale. Proiectul urmează acum să fie dezbătut în plenul Camerei superioare, cu tot cu amendamente.
Frank Hajdinjak pleacă de la șefia E.ON România după o perioadă de peste 10 ani în care a ocupat postul de CEO.
E.ON Gaz Furnizare, divizia de furnizare de gaze naturale pentru clienții casnici din sectorul reglementat a gigantului german omonim, a terminat anul trecut cu pierderi de peste 64 milioane lei. Rezultatul a fost generat de majorarea semnificativă a prețurilor de achiziție a gazelor, atât de la producătorii interni, cât și din import, necompensată integral în prețul final reglementat de furnizare către populație aprobat de ANRE, fapt care a determinat Guvernul să adopte, pe finalul anului, celebra și controversata OUG nr. 114/2018.
Comisia Europeană atenționează România că sistemul prețurilor angro reglementate nou introduse pe piața gazelor este contrar cerințelor juridice ale UE și nu este adecvat pentru atingerea în mod sustenabil a obiectivului de a proteja consumatorii casnici împotriva creșterilor excesive de preț.
Statul a decis să nu mai încaseze dividende sub formă de numerar extras din conturile companiei, ci să i se aloce acțiuni noi la companie în contul dividendelor cuvenite, majorându-și astfel cota de participare la aceasta.
Încălzirea vremii din Europa, inclusiv România, cu efect direct asupra producției hidro, se simte și pe piața spot a electricității, unde prețul mediu zilnic al unui MWh a atins sâmbătă minimul acestui an, de 179 lei. Un preț mai redus a fost înregistrat pe piața pentru ziua următoare pe 25 decembrie 2018, când energia electrică se tranzacționa cu 147 lei/MWh.
Astăzi, chiar la această oră, la sediul ANRE are loc o ședință cu companiile energetice la care se discută proiectele de legislație secundară ale ANRE referitoare la asigurarea furnizării de energie electrică pentru clienții casnici ai furnizorilor de ultimă instanță, în condiții reglementate. Deși inițial se anunțase că presa va avea acces la discuții, în cele din urmă s-a decis ca acestea să se desfășoare cu ușile închise.
În urma adoptării OUG 114 și a publicării proiectului de ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) de aplicare a acesteia, prin care prețul la energia electrică furnizată consumatorilor casnici este “înghețat”, niciuna dintre ofertele furnizorilor concurențiali pentru consumatorii casnici din București nu este inferioară prețului oferit de Furnizorul de Ultimă Instanță obligat, în acest caz Enel Energie Muntenia. Ofertele făcute de furnizorii concurențiali sunt mai mari cu un procent cuprins între 7,36% și 48,2%. Într-un comunicat emis marți, ANRE invită consumatorii casnici de gaze și energie să revină pe piața reglementată.
Potrivit Nuclearelectrica, studiul tehnic de evaluare a stării reactorului 1 al centralei de la Cernavodă trebuie finalizat până cel târziu în a doua jumătate a anului 2020. Asta pentru ca, pe baza sa, să poată fi întocmit studiul de fezabilitate a retehnologizării, cu termen de finalizare până la sfârșitul anului 2021, iar activitățile de pregătire a retehnologizării să poată începe în 2022.
Ordonanța de urgență care plafonează prețul gazelor naturale, aprobată în această seară de Guvern, conține și prevederi care permit ANRE să întocmească o metodologie în baza căreia și prețurile la energie electrică plătite de consumatorii casnici vor fi înghețate pe o perioadă de 3 ani, a anunțat consilierul de stat Darius Vâlcov.
Motivația principală a amendamentului la Legea energiei a fost aceea că numeroase instituții de stat, care au achiziționat energie concurențial, prin licitații publice, s-au trezit cu contractele denunțate de furnizori înainte de finalizarea acestora, întrucât furnizorilor nu le mai convenea prețul negociat și aveau oportunitatea de a vinde energia mai scump altor consumatori.
Prețul energiei electrice pentru consumatorii casnici care nu și-au schimbat furnizorii și nu au trecut în piața liberă va scădea în medie la nivelul țării, de la 1 iulie, cu 3,53%, a anunțat Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
E.ON Energie era liderul pieței locale de furnizare de gaze naturale pentru clienții casnici la finalul anului 2016, cu o cotă de aproape 49%, celălalt mare jucător fiind Engie, cu aproape 42%. Compania și-a majorat cu 55% profitul net în 2016, la 173,6 milioane lei, pe fondul menținerii cifrei de afaceri la circa 4,8 miliarde lei.
Componenta de 10% reglementată de Autoritatea de Reglementare în Energie (ANRE) a dispărut de la 1 ianuarie, clienții care nu au optat pentru piața concurențială urmând să achite factura la energie la un preț în totalitate dependent de cel la care furnizorii cumpără electricitate pe bursă. În continuare, în România, cum a arătat ieri Profit.ro, peste 90% din clienții casnici nu și-au exprimat dorința de a ieși pe piața concurențială. Ce se va întâmpla cu aceștia.